Teodor Baconschi: Moldovenismul este un construct artificial, care perturbă relaţiille diplomatice

"De câte ori nu ne-am revoltat sau amuzat, fiecare după dispoziţia sa, când auzeam vorbindu-se despre aşa-zisa limbă moldovenească? Nimeni, până în ziua de azi, nu s-a lămurit cum stau lucrurile cu acest misterios idiom. În schimb, de fiecare dată când trecem Prutul redescoperim cu deliciu cuvinte şi întorsături de frază în dulcele grai moldovenesc, pe care l-am uitat de când îi citisem ultima oară pe Sadoveanu şi Creangă", a evidenţiat ministrul de externe român.

Moldovenismul este un construct etnic şi geopolitic artificial care continuă să perturbe relaţiile diplomatice în acestă parte a lumii, iar România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi distincte de cea română, a declarat vineri ministrul Teodor Baconschi

Ministrul Teodor Baconschi a participat vineri la lansarea cărţii „COMINTERNUL şi originile 'moldovenismului' ", scrisă de Gheorghe Cojocaru, istoricul numit recent preşedinte al Comisiei pentru condamnarea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

Oficialul român a reiterat, în acest context, poziţia fermă a Bucureştiului privind ideea de moldovenism. "România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi distincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordin ştiinţific, iar aici putem numi cartea prezentată astăzi (vineri, n.r.) ca pe un excelent argument suplimentar", a punctat şeful diplomaţiei române. Baconschi a adăugat, în acest context, că "moldovenismul este un construct etnic şi geopolitic artificial care continuă să perturbe relaţiile diplomatice în acestă parte a lumii".

'"De câte ori nu ne-am revoltat sau amuzat, fiecare după dispoziţia sa, când auzeam vorbindu-se despre aşa-zisa limbă moldovenească? Nimeni, până în ziua de azi, nu s-a lămurit cum stau lucrurile cu acest misterios idiom. În schimb, de fiecare dată când trecem Prutul redescoperim cu deliciu cuvinte şi întorsături de frază în dulcele grai moldovenesc, pe care l-am uitat de când îi citisem ultima oară pe Sadoveanu şi Creangă", a evidenţiat ministrul de externe român.

Baconschi a remarcat însă că unele idei cu influenţe bolşevice mai au încă adepţi la Chişinău. "Totuşi, în ciuda schimbărilor recente din R. Moldova, pe care le salut atât ca român, cât şi ca ministru de externe al României, moldovenismul nu şi-a dat încă obştescul sfârşit. Din nefericire, fanteziile de sorginte bolşevică despre identitatea istorică şi lingvistică a Basarabiei îşi găsesc încă destui adepţi", a punctat şeful diplomaţiei române.

Vorbind despre cartea lui Cojocaru, Baconschi a subliniat că istoricul demonstrează, pornind de la un mare număr de documente, cum a fost concepută între 1924 şi 1928 "o redutabilă armă menită să submineze statalitatea României şi să facă din Transnistria un cap de pod pentru exportarea Revoluţiei Roşii în Balcani şi în Europa".

"Cartea domnului Cojocaru ne permite în premieră accesul nemijlocit la documente, majoritatea inedite şi traduse din limba rusă, însoţite de un amplu studiu care le pune în perspectivă şi le explică", a adăugat ministrul.

Cartea lui Cojocaru va fi, în opinia ministrului, apreciată de diplomaţii interesaţi de chestiunea moldovenească, oferind o analiză a "practicilor totalitare de construcţie etno-culturale".

"Dincolo de implicaţiile ei geopolitice, inventarea moldovenismului a avut rezultate dramatice în plan identitar. (...). Nu există nici continuitate istorică, nici comunitate civică. Moldovenismul neagă rădăcinile identitare româneşti, iar metoda sa preferată este supralicitarea şi mistificarea. Un argou devine limbă literară, iar o regiune de pe malul Nistrului devine stat cu identitate moldovenească distinctă", a explicat Teodor Baconschi.

"Acest produs de inginerie etno-culturală al unui sistem specializat în astfel de acţiuni, pe care îl înţelegem ca experienţă brutală, are efecte nocive şi daune colaterale care se văd până astăzi în R. Moldova. Acolo este o societate în care criza identitară indusă artificial a generat convulsii şi tensiuni şi a împiedicat multă vreme o evoluţie firească", a subliniat ministrul român.

Gheorghe Cojocaru a atras atenţia, în intervenţia sa, asupra remarcabilei schimbări de atitudine de la Chişinău. "Astăzi, autorităţile de la Chişinău manifestă o deschidere fără precedent în ultimii 20 de ani faţă de relaţia cu România. Ceea ce se face astăzi la Chişinău, din punct de vedere politic, este un act de demnitate. Noi avem nevoie de acest sprijin din partea Bucureştiului şi cred că şi lumea politică are", a explicat el.

"Lumea simplă are nişte aşteptări bune faţă de vizita de săptămâna viitoare a preşedintelui român la Chişinău. În plus, exact în aceste zile, în fruntea selecţionatei R. Moldova a fost numit un mare fotbalist, Gabi Balint, un reprezentant al generaţiei de aur a fotbalului românesc", a spus Cojocaru. La aceste "elemente de optimism" se adaugă şi încheierea Acordului de mic trafic de frontieră, a completat istoricul.

Revenind la volumul lansat vineri, Cojocaru a evidenţiat că a avut ocazia "să profite" de pe urma deschiderii arhivelor de la Bucureşti, Moscova şi Kiev, dar mai puţin de pe urma celor de la Chişinău, unde autorităţile nu au manifestat, pe perioada scrierii volumului, o deschidere în acest sens.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, care a participat la lansare, a evidenţiat actualitatea subiectului. "Cred că este deosebit de importantă această contribuţie ca să înţelegem foarte bine rădăcinile unei probleme care ne-au afectat până de curând, care este încă de actualitate - mă gândesc la discuţia din Republica Moldova cu privire la modificarea Constituţiei. Este important să vedem anatomia acestei doctrine, acestei ideologii, care nu este o construcţie foarte sofisticată, dar care a fost eficientă din punct de vedere geopolitic", a spus Aurescu.

"Nu cred că este nevoie să inventezi o limbă şi o naţiune etnică acolo unde ele nu există, ca să consolidezi o construcţie statală. Întărirea elementelor de statalitate se face, fără îndoială, prin alte mijloace, principalele elemente fiind reforma şi democratizarea instituţiilor statului, un efort serios de modernizare, iar în cazul Republicii Moldova, efortul de apropiere de valorile comunităţii europene, de instituţiile europene, de sistemul acesta de principii, din care şi România face parte", a adăugat secretarul de stat.

Aurescu a vorbit şi despre avantajele elementelor de apropiere dintre România şi Republica Moldova, subliniind că tot acquis-ul comunitar există deja în limba română şi poate fi preluat de către autorităţile de la Chişinău, cu adaptările de rigoare.

sursa: realitatea.net